Adolescenta care a fost arsă de vie pentru că l-a denunțat pe directorul școlii pentru hărțuire, au fost acuzate mai multe persoane

Poliţia din Bangladesh a formulat oficial acuzaţii împotriva a 16 persoane în legătură cu asasinarea unei adolescente care a fost arsă de vie în aprilie la un seminar islamic, după ce îl acuzase pe directorul şcolii de hărţuire sexuală, transmite joi dpa, citat de Agerpres, transmite stiridinmoldova.com.

Nusrat Jahan Rafi, care avea 19 ani, a murit la spital la 10 aprilie, la cinci zile după ce a fost atacată, la madrasa Sonagazi Islamia din estul ţării, iar cazul ei a stârnit o revoltă pe plan naţional împotriva abuzurilor şi hărţuirii sexuale.

Tânăra a fost atrasă pe acoperişul şcolii, unde i s-a cerut să renunţe la plângerea împotriva lui Siraj Ud Dawla, a precizat miercuri şeful Biroului de investigaţii al poliţiei, Banaj Kumar Majumder. Pentru că a refuzat, un grup de cinci persoane au stropit-o cu kerosen şi i-au dat foc.

Au fost audiaţi 92 de martori şi cei acuzaţi şi-au mărturisit faptele, a menţionat responsabilul poliţiei.

Între aceştia se numără directorul seminarului şi 15 asociaţi, inclusiv două tinere, colege de clasă cu victima.

Cinci dintre acuzaţi au fost implicaţi direct în crimă, iar ceilalţi i-au ajutat să-şi ducă la îndeplinire planul, a explicat anchetatorul şef Mohammad Iqbal. Anchetatorii cer pedeapsa cu moartea pentru toţi, pentru omucidere şi instigare la crimă.

Majumder a mai spus la o conferinţă de presă că directorul seminarului plănuise uciderea lui Nusrat din închisoare, unde se afla de la sfârşitul lui martie, când familia tinerei a depus plângerea de hărţuire sexuală împotriva lui.

Nusrat Jahan Rafi a suferit arsuri pe 80% din corp şi a murit la spital, dar înainte să moară a înregistrat un video în care a reluat acuzaţiile împotriva directorului.

Organizaţia pentru apărarea drepturilor femeilor Mahila Parishad a salutat „cu rezerve” ancheta din acest dosar şi a îndemnat autorităţile din Bangladesh să facă mai mult pentru a pune capăt „culturii impunităţii” în cazurile de hărţuire sexuală şi viol.